Pentru mgm: pentru bona noastra a fost un serviciu temporar, pana isi ia examenul de rezidentiat (e medic, cu drept de libera practica dar fara resurse sa uzeze de el); vine la noi de un an jumate, urmatorul examen va fi in noiembrie, nu stiu ce va face, daca isi ia examenul e clar, daca nu, nu stiu. Daca va dori sa mai lucreze ca bona o voi scoate \"pe piata\". Zilele astea oricum nu vine pe la noi, ca i s-a imbolnavit copilul (are o fetita de gradinita).
Din cate am mai aflat si de pe la altii, se pare ca am avut un noroc urias cu ea, am angajat-o printr-o agentie, nu avea recomandari ca era la prima tentativa, practic nu stiam nimic despre ea. Cum am ales-o pe ea dintre doamnele venite la interviu (unele cu recomandari si experienta) ? A fost singura persoana pe care a bagat-o in seama fetita noastra (avea un an jumate atunci), care era cu noi, ca nu aveam cu cine s-o lasam. Dintre doamnele acelea, numai la ea s-a dus, spontan, sa-i arate nu stiu ce. Am zis o.k., o fi simtind copilul ceva, ea sa fie aleasa. Nu am regretat nici un moment.
Dar atentie la perioada de adaptare, poate fi destul de rea, dar daca toate sunt bune trece. La noi a fost asa: doua saptamani am plecat la serviciu lasand in urma mea copilul urland ca din gura de sarpe; o luna de zile, pe calendar, a durat pana cand a mancat ceva cu bona, facea greva foamei pana venea unul dintre noi acasa. Hm ! Apoi au devenit cele mai bune prietene, diminetata cand o auzea sunand la interfon deschidea usa si o zbughea pe scari sa-i iasa in cale.
Nu i-am cerut sa faca nici o treaba prin casa, numai sa vada de copil; din proprie initativa punea in ordine jucariile, cartile etc. dupa ce adormea copilul (fapt pentru care i-am fost intens recunoscatori, aceasta fiind o chestiune care de multe ori scapa de sub control, hi! hi!). Timpul petrecut in mod placut si creativ, nu doar suprvegherea copilului (se vedea dupa ce gaseam \"lucrat\").
Repet, noi nu prea mai avem nevoie de serviciile ei (ar mai fi acum cam o luna), din septembrie mergem la gradinita la program lung.
Nu stiu ce sfaturi sa dau pentru alegerea bonei perfecte, la noi reactia copilului a fost elementul hotarator.