Buna arin
Am citit candva articolul tau despre cat costa un suflet de copil si ti-am dat dreptate. Din pacate traim si noi intr-o societate debusolata. Insa da, cred ca mai avem mult pana sa-i ajungem pe americani si sincer imi doresc ca acest lucru sa nu se intample niciodata.
Dar noi, cei interesati de viitorul copiilor nostri putem sa schimbam cate ceva. Am fost destul de fericita sa constat ca in doar cateva ore cativa zeci de clujeni au raspuns prezent la apelul meu.
In SUA cu greu gasesti parinti care sa intre pe forumurile pentru copii - nu ii intereseaza. Ascultand-o pe Gloria deGaetano in Istanbul in toamna asta am avut o mica revelatie. La noi lucrurile nu stau chiara sa de rau. La ei unul din 10 copii risca sa fie impuscat pe strada de alti copii sau tineri care vor doar sa experimenteze ce au vazut la televizor. Acolo parintii aproape ca nu mai pot controla nimic. Massmedia hotaraste in locul lor. Pestre 80% din parintii americani petrec 10 minute pe saptamana stand de vorba cu copiii lor.
Cineva care a fost pentru prima oara in Romania in 1993 imi spunea zilele trecute, apropo de ce s-a schimbat in peisajul urbanistic romanesc, ca a vazut mult mai multi copii zambind pe strada. In Turcia sau SUA, imi spunea aceeasi doamna, realizator de programe la canalul public de televiziune din Turcia, copiii sunt tristi mai tot timpul. Sigur ca americanii nu se confrunta cu emigratia care a invadat viata copiilor romani pana la extrem in ultimii ani. Am auzit si am vazut si eu cazuri in care copiii au ajuns chiar sa se sinucida nemaisuportand singuratatea. Altii au devenit peste noapte un soi de miniadulti responsabili, care trebuie sa-si ia viata in propriile maini. Pentru ce - chiar dumneavostra ati spus-o in articolul postat pe site.
Eu sun istoric si de obicei ma ocup cu ceea ce a fost in trecut cu viata copiilor. Dar directoarea unui cunoscut institut din SUA mi-a oferit oportunitatea de a merge acolo si de a le impartasi cate ceva din experienta romaneasca a copilariei. Daca aveti timp cautati pe net la adresa
www.thepci.com.
Studiul pe care l-am pornit in acesta directie ar trebui sa ne ofere o serie de raspunsuri la intrebari pe care, ca niste parinti normali ni le punem dar cred ca ar putea sa ne dea si niste indicatii despre ceea ce putem face pentru o lume mai putin violenta si mai putin dominata de TV, calculor si jocuri video.
Astept idei de la dumneavoastra si sper ca rezultatele studiului meu sa demonstreze ca suntem departe de americani. Sper!