gradinita waldorf

[myx]

Stie cineva care ar fi pretul/luna la gradinita Waldorf? Multumesc anticipat!

[dem]

Am cautat pe net si am gasit un site, www.waldorf.ro. Acolo scrie asa:

\"Nu se platesc taxe la gradinita sau scoala Waldorf. Este învatamânt de stat si toate cheltuielile de salarizare a personalului si de întretinere a cladirilor sunt acoperite de stat. Pentru buna functionare a unitatilor, parintii sunt organizati în asociatii, care, prin cotizatiile membrilor, contribuie la asigurarea unei baze materiale corespunzatoare unui învatamânt normal.\"

Tot acolo am gasit ca in Cluj este gradinita Waldorf pe str. Anatole France nr. 14-15, tel. 0264-441528.
Stiu persoane destul de modeste care au avut sau au copiii in sistemul waldorf, deci nu cred ca este mai costisitor decat cel obisnuit (unde de multe ori se cumpara rechizite sau altele pentru copii).

[myx]

MUltumesc mult pt. raspuns si pentru adresa site-ului.

[AlinaC]

Eu am urmat si niste cursuri pentru educatoare Waldorf.Deocamdata doar ca amator, caci de profesie sunt programator software, dar am avut intotdeauna o \"pasiune\" secreta legata de invatamant. Daca are chef cineva de discutii despre Waldorf...cu placere

[visualVenus]

Alina, scrie-mi te rog la public.cai@gmail.com (sa-ti vad adresa de email, vrea sa te intreb ceva).

[myx]

Si eu sunt interesata sa aflu mai multe despre Waldorf. Preferi adresa de e-mail sau messenger?

[AlinaC]

myx si eventual altii interesati: mi-ar fi mai usor daca mi-ati spune mai exact cam ce v-ar interesa sa aflati legat de Waldorf sau daca aveti anumite intrebari, nelamuriri, curiozitati legat de subiect sa le spuneti.
Oricum, voi incerca sa postez aici cate ceva cand mai am timp...asa cum m-oi pricepe, ca sa incerc sa aduc un pic din atmosfera Waldorf

[myx]

Ma intereseaza modalitatea de predare la aceste gradinite si in ultima instanta daca merita sa dai copilul sa urmeze acest sistem de invatamant. Dupa cate am inteles eu, modulul pedagogic al invatamantului romanesc inca nu este chiar pregatit sa adopte acest sistem, si, mai ales,( nu vreau sa ofensez pe nimeni) insa profesorii care predau in Romania inca nu se pricep inca la aceasta noua modalitate de predare. Cum se invata concret intr-o gradinita Waldorf?

[AlinaC]

Hm, daca ar fi sa purtam o discutie despre ceea ce se pricep profesorii din Romania si ce nu...pana sa ajungem la alternativa Waldorf ne-am putea ingrozi de mii de ori doar vorbind despre invatamantul traditional. Am predat in invatamantul traditional dupa ce ma terminat facultatea si inainte sa ma angajez ca programator (deh, salarul initial a fost numai de 10 ori mai mare ca in invatamant, iar de-a lungul timpului s-a mai marit considerabil;-)), si am avut clase atat din invatamantul primar, cat si din gimnaziu si liceu. Asa, un pic, am apucat sa vad si traditionalul, si din perspectiva profesorului, nu numai a elevului.

Gradinita Waldorf are deja un piculet de vechime si la noi in tara, iar educatoarele din Cluj au 16 ani de experienta. Desigur, s-ar putea vorbi mult comparand cu traditia din Elvetia, Germania etc dar deocamdata eu una prefer sa ma concentrez asupra aspectelor pozitive

Dar pentru a elimina de la inceput suspiciunea ca intr-o discutie despre o \"scoala libera\" (cum a numit-o intemeietorul ei) si care se concentreaza deopotriva pe trup, suflet si spirit (sau gandire, simtire si vointa, nu doar traditionala ratiune) am putea sa ne ofensam unii pe altii cu voie sau fara voie, am sa incep povestea despre gradinita Waldorf cu ...o poveste Waldorf. O poveste din cele care se spun copiilor.Este o poveste care se poate spune toamna, dar despre detalii \"tehnice\" poate vom avea ocazia sa vorbim mai tarziu. Acum poate ca o sa reusim doar sa ne bucuram un pic pastrand uimirea pe care poate, doar poate, ne-ar putea-o trezi inocenta sufletului de copil...

CUM I-AM DĂRUIT EU BUNULUI DUMNEZEU HĂINUŢA MEA DE DUMINICĂ

În biserica satului din Alpi Ratten se află, în stânga altarului principal, o statuie a unui călăreţ. Călăreţul este un războinic mândru cu coif şi panaş şi cu o mustaţă neagră cărbune. Şi-a tras sabia lată şi scânteietoare şi taie mantia cu ea în două. La picioarele calului ( ce sta pe două picioare) se află, chircită, statura unui cerşetor în zdrenţe.
Pe când eram încă un flecuşteţ de pici, care abia trecea de genunchii unui o mare, mama mă ducea adesea în această biserică. În apropierea bisericii se afla capela Sfintei Fecioare, care este atât de îndurătoare, şi unde mama se ruga adesea. Pe când toţi oamenii plecaseră acasă, iar clopotul din turn bătea de amiază în ziua fierbinte de vară, mama mai sta încă îngenunchiată acolo şi împărtăşea Mariei necazurile ei. “Maica Domnului” stătea în altar, cu mâna în poală şi nu-şi mişca nici capul, nici ochii, nici mâinile, iar mama putea de aceea să-i spună tot ce voia.
Mie-mi plăcea mai mult să stau în biserica mare şi să privesc frumosul călăreţ.
Odată, pe când eram pe drumul către casă, iar mama mă ţinea de mână iar eu trebuie să fac câte trei paşi la fiecare pas al ei, mi-am ridicat căpşorul înspre faţa ei blândă şi am întrebat-o:
- De ce stă călăreţul mereu acolo lângă zid şi de ce nu iese pe fereastră afară să călărească pe uliţă?
Atunci mama răspunse:
- Pentru că pui nişte întrebări atât de copilăreşti şi pentru că nu este decât o imagine, imaginea Sfântului Martin, care a fost soldat şi un om foarte binefăcător şi evlavios, iar acum este în ceruri.
- E şi calul în ceruri? am întrebat-o eu.
Astfel povesti mama şi îngheţase atât de tare cu seara ei rece ziua frumoasă de vară, că aproape că mă lipii înfiorat de bluza ei uşoară.
- Dar asta nu e tot, copilul meu, continuă mama, căci dacă vrei să ştii, ce semnifică acel călăreţ şi cerşetorul din biserică, trebuie să ştii ce s-a întâmplat mai departe. Pe când călăreţul dormea liniştit pe perna lui tare în noaptea care a urmat, veni la patul său cerşetorul de pe drum, arătându-i surâzător partea sa de mantie, arătându-i şi cicatricile rănilor de la mâini şi arătându-i şi chipul său, care acuma nu mai era bătrân şi întristat ci strălucea ca Soarele. Căci cerşetorul din stepă fusese chiar bunul Dumnezeu. Aşa, băieţele, acuma mergem mai departe.
Ne ridicarăm şi începurăm să urcăm prin pădure. Până am ajuns acasă, am întâlnit doi cerşetori; M-am uitat foarte atent la faţa fiecăruia, crezând că în spatele lor se ascunde bunul Dumnezeu.
În seara aceleiaşi zile, când din cauza tatălui meu econom trebuise să-mi dau jos hăinuţele de duminică şi alergam deja în pantalonaşii mei coloraţi de toată ziua încoace şi-ncolo, ţopăind, şi mai purtam doar hăinuţa mea gri nouă de tot, pe care nu voisem să o dau jos şi pentru care mă rugasem să o pot purta şi restul zilei, şi pe când mama era deja din nou la treburile ei casnice, mă dusei în locul unde păşteau oile noastre. Trebuia să aduc oiţele, printre care şi un mieluţ alb care era proprietatea mea personală, înapoi în staul.
Dar cum ţopăiam eu aşa, aruncând pietricele cu care voiam să nimeresc norii, văzui dintr-o dată, lipit de stâncă, un om bătrân cu părul alb, îmbrăcat foarte sărăcăcios. Atunci, m-am oprit speriat, neîndrăznind să mai fac nici un pas, şi gândindu-mă ”precis că este chiar bunul Dumnezeu”.
Tremuram de teamă şi de bucurie, şi nu ştiam ce să fac. Căci dacă era chiar bunul Dumnezeu, trebuia să-i dăruiesc ceva. Dacă alerg acuma acasă, să o chem pe mama să vadă şi să-mi spună ce să fac, s-ar putea ca între timp el să plece de aici, spre ruşinea mea. Precis că e El, căci doar aşa arăta şi cel pe care îl văzuse călăreţul.
Făcui câţiva paşi înapoi şi începui să trag de hăinuţa mea gri. Nu era uşor, căci era destul de strânsă pe cămăşuţa mea de in, iar eu voiam să-mi ţin respiraţia, ca cerşetorul să nu mă observe mai devreme.
Aveam un briceag de buzunar cu dungi galbene, nou-nouţ şi destul de bine ascuţit. L-am scos din buzunar, mi-am pus hăinuţa sub călcâi şi am început să o separ în două la mijloc.
Fui în curând gata, mă strecurai în apropierea cerşetorului, care părea pe jumătate aţipit, şi-i pusei jumătatea lui din hăinuţa mea lângă cap. ”Ia asta, frate al meu nevoiaş”. Asta I-am spus în gând. Apoi am luat partea mea de hăinuţă sub braţ, uitându-mă atent încă o vreme la bunul Dumnezeu, apoi am gonit oile spre casă.
La noapte o să vină, mă gândeam eu, şi tata şi mama or să-l vadă, şi dacă vrea să rămână cu noi, îi putem aranja imediat camera din spate şi altarul casei.
Stăteam în pătucul mobil, alături de tata şi mama şi nu puteam dormi. Noaptea trecu şi El nu venise. În dimineaţa următoare însă, pe când cocoşul trezea argaţii şi slujnicele din cuiburile lor, şi pe când afară în curte începuse ziua de muncă, veni un bătrân la tata, îi dădu partea pe care I-o dăruisem eu din hăinuţă şi-i povesti că în zburdălnicia mea tăiasem în două hăinuţa şi-i aruncasem la cap o bucată, pe când el se odihnea puţin pe câmpul cu oi, din strânsul bureţilor.
Atunci veni tata cu o mână la spate la patul meu:
- Ia spune, băiete, unde ţi-e haina cea nouă de duminică?
Venitul furiş cu mâna la spate îmi dete de gândit şi strigai plângând:
- O, tată, dar credeam că am dat-o bunului Dumnezeu!
- Isuse Christoase, băiete, dar eşti tâmpit, pe jumătate nebun, răcni tatăl meu, ca să trăieşti eşti prea neghiob, ca să mori eşti prea prost! Ţie trebuie să ţi se scoată sufletul cu mătura prin piele!
Însă de cum apăru mâna cu nuiaua de mesteacăn împletită de la spate, începui să ţip din toate puterile.
Mama veni în grabă. De obicei nu se băga când mă judeca tata, dar de data asta îl prinse de mână şi spuse:
- Hăinuţa o cos eu repede la loc, bătrâne. Acuma vino puţin, trebuie să-ţi spun ceva.
Merseră amândoi în bucătărie şi cred că acolo au vorbit despre povestea Sfântului Martin. După o vreme reveniră în cameră. Tata spuse cu o voce aproape îmblânzită:
- Fii liniştit, n-ai să păţeşti nimic.
Iar mama îmi şopti:
- E bine că ai vrut să-ţi dăruieşti hăinuţa bunului Dumnezeu, dar cred că e şi mai bine dacă o dăm sărmanului Mihăiţă din vale. În fiecare sărac este bunul Dumnezeu. Uite, şi Sfântul Martin a ştiut acest lucru. Aşa, băieţelul meu, acuma hai sus şi intră în pantalonaşi, tata nu e departe cu Nuşa-nuieluşa.
Peter Rosegger


Povestea este legata de legenda Sfantului Martin, o redau si pe ea aici, poate nu o stiti:

LEGENDĂ

Era o zi de noiembrie. Nori grei, cenuşii acopereau cerul. Un vânt îngheţat smulgea ultimele frunze uscate din copaci şi le mătura înaintea sa.
Pe un drum de ţară din Franţa călărea un grup de tineri. Veneau din Italia. Din porunca Împăratului, cavalerii erau pe drumul spre noul lor loc de servici. Trebuiau să se grăbească, dacă voiau să ajungă în următoarea localitate înainte de căderea nopţii.
Începu să plouă violent. Datorită frigului, pământul începuse să îngheţe şi deveni dintr-o dată neted şi lunecos. Călăreţii trebuiau să fie atenţi să nu le alunece caii şi înaintau foarte încet.
Când începu să amurgească, unul dintre ei deveni nerăbdător şi spuse:
- Vedeţi oraşul din zare? Trebuie să fie Amiens. Trebuie să ne grăbim în curând se închid porţile.
- Are dreptate, spuse un altul; Caii noştri se pot odihni întreaga noapte, aşa că nu trebuie să-i cruţăm acuma. Haideţi mai repede!
Bărbaţii îşi îmboldiră caii. Doar unul dintre ei nu vru să se grăbească şi rămânea tot mereu în urmă. Era tânărul cavaler Martin. El avea grijă de calul său cel credincios, care îl slujea de atâta vreme aşa de bine. El călărea mai bine precaut pe drumul prost şi îngheţat şi avea grijă ca animalului său să nu I se întâmple nici u rău. În curând camarazii săi nu se mai zăriră.
Vântul se înteţi, ploaia se transformă într-o zăpadă deasă. Fulgii de zăpadă îl loveau pe Martin ca acele în faţă. El se învălui şi mai strâns în mantia sa şi ţinea cu mâinile rebegite de frig hăţurile strâns.
Era deja întuneric, când Martin ajunse la Amiens. Poarta cea mare a oraşului era încă deschisă. Când voi să treacă prin ea, calul său se opri brusc. Cavalerul trase de hăţuri, dar calul nu se urni din loc. El îl ciocăni pe gât şi îi vorbi. Nu ajută la nimic. Calul său nu făcea nici un pas mai departe. Atunci Martin coboară de pe cal şi abia atunci zări un om sărman, care căuta adăpost de vânt şi vreme într-o nişă a zidului ce înconjura oraşul. Avea pe el doar câteva zdrenţe şi tremura de frig.
Martin, care pe drum împărţise adesea pomeni oamenilor sărmani, nu mai avea acum nimic decât veşmântul său de cavaler şi mantia sa călduroasă. El voia să ajute şi acest om. Fără să ezite, îşi luă sabia şi-şi tăie mantia în două. O jumătate o dădu omului sărman pe cealaltă şi-o puse peste umeri. Repede şi fără să aştepte mulţumire, se urcă din nou pe cal şi călări mai departe, căutându-şi tovarăşii.
Îi găsi într-un han mare. Acolo stăteau cu obrajii înroşiţi în faţa vinului şi rachiului, şi beau şi cântau. Când Martin se apropie de ei, unul spuse:
- Ia te uită, a venit şi Martin!
Însă altul îl împinse într-o parte şi şopti:
- Taci, e ceva cu Martin! Uită-te la mantia lui!
Când observară că Martin mai avea doar o jumătate de mantie, se uitară surprinşi unul la altul. Ce se întâmplase? Unuia dintre cavaleri îi fu ruşine că se grăbise împreună cu ceilalţi, fără să se uite în jurul său. El întrebă:
- Este posibil ca tu să-ţi fi împărţit până şi mantia, pentru a ajuta unui sărman?
Martin răspunse cu simplitate:
- Da, dar am procedat aşa cum aş fi făcut-o pentru un frate.
În noaptea aceea pe Martin îl trezi o lumină strălucitoare. Hristos îi apăru în statura omului sărman. El purta jumătatea de mantie, şi le spunea Îngerilor:
- Martin m-a îmbrăcat.
Această trăire îl impresionă pe Martin până în adâncul inimii. Se simţi chemat să slujească creştinismul. Se lăsă botezat şi-şi încheie pe cât de repede fu posibil, serviciul de cavaler. A acţionat altruist între oameni, din bunătatea şi iubirea sa. Mulţi cavaleri I-au urmat exemplul.
După vechi legende despre Martin

Post editat de: AlinaC, la: 2007/04/12 12:23<br><br>Post editat de: AlinaC, la: 2007/04/12 12:24

[myx]

E foarte draguta istorioara ta... cred ca fiecare dintre noi isi poate regasi in mod indirect copilul in acea povestioara.
As vrea totusi si detaliile \"tehnice\":) legate de Waldorf, eventual sa incerci sa redai putin din atmosfera Waldorf... Imi dau seama ca e un subiect vast, cateva linii doar... Merci!

[AlinaC]

Da, cam asta e problema, ca e un subiect vast. M-am tot gandit cum sa-l abordez si cred ca s-ar putea sa fi gasit un punct de plecare. Am sa scanez din programa oficiala pt gradinite Waldorf din Romania si am sa postez cate o bucatitca - cand apuc si cat imi permite timpul (rog pentru un pic de rabdare si intelegere, am bebe de 6 luni ). Cred ca pe baza la asa ceva am putea sa mai discutam - poate ar mai fi intrebari la care as incerca cu puterile mele sa raspund. (O sa incerc chiar azi sa postez ceva pentru inceput.)

Pacat ca cei interesati nu ati fost in 27 martie la gradinita Waldorf la \"Dezbaterea despre gandirea activa la copii\" (a fost anunt si pe acest site pe pagina principala). A fost un profesor din Elvetia cu o experienta de 20 de ani in Waldorf. O intalnire de acest fel poate insemna mai mult decat 10 carti de pedagogie ... ati fi inceput sa simtiti la propriu despre ce este vorba, dincolo de teorie. De obicei cand sunt astfel de intalniri e o atmosfera destinsa si se pot pune orice fel de intrebari, Eu am fost dar nu am reusit sa stau pana la sfarsit ca m-a sunat sotul ca plange bebe si nu se descurca . Insa cat am stat, vreo ora jumate, a fost foarte fain - eu oricum am mai participat la o gramada de evenimente de genul asta.

De altfel, cred ca si numai a intra intr-o gradinita Waldorf te poate face sa simti diferenta fata de alte locuri pentru copii. Poate ar fi interesant ca cei interesati sa faceti o vizita - doamnele educatoare cred ca sunt destul de dragute cat sa va lase sa aruncati o privire si sa va raspunda la cateva intrebari.

Repet ca am sa ma straduiesc si eu in limita timpului disponibil.

[AlinaC]

Dupa cum am promis, postez o bucatica din programa. Este partea introductiva, poate ca nu e chiar cea ma interesanta parte, dar am sa continui. Daca apar deja intrebari, poate ar fi bine sa le punem in discutie. Nu as vrea sa va asteptati ca stiu toate raspunsurile din lume legate de subiect, dar din ceea ce stiu pot sa incerc sa spun cate ceva.

[b:]I. NOTA DE FUNDAMENTARE[/b:]

Gradinita Waldorf reprezinta — la nivel prescolar - una din alternativele educationale din sistemul romanesc de invatamant.
Ca unnare a dezvoltarii diferitelor alternative in invatamantul romanesc (Waldorf, Montessori, Freinet, Planul Jena, Step by Step etc.) a fost elaborat Regulamenrul de organizare si functionare a invatamantului de stat si particular din Romania, Nr. 4517/13.09.2000.
Fondarea, organizarea si functionarea alternativei Waldorf se face prin legislatia invatamantului romanesc de stat si, in mod specific, prin Acordul General de Cooperare dintre Ministerul Invatamantului si Federatia Waldorf din Romania, Nr. 113 04/7.11.1996.
Educatia promovata aici se desfasoara prin aplicarea pedagogiei intemeiate de Rudolf Steiner si care isi orienteaza demersul dupa evolutia copilului - fizica, sufleteasca si spirituala.
Educatia prescolara Waldorf se distinge de cea clasica prin urmatoarele elemente specif!ce:
programul zilnic specific al gmpelor;
combinarea diferita a obiectivelor in activitati;
predarea in epoci (predare modulara, in etape de 2-4 saptamani) ;
viziunea antropologica asupra copilului;
abordarea diferentiata a posibilitatilor de initiativa ale copilului;
conceptul ecologic asupra calitatii si proprietatii materialelor didactice folosite;
conducerea colegiala a institutiei.
Pedagogia Waldorf cultiva creativitatea in profesia pedagogica, dar si asumarea in egala masura de catre pedagogi si parinti a responsabilitatii de a-i educa pe copii. Asadar se pune un accent deosebit pe formarea si dezvoltarea comunitatii educationale formate din copii, educatori si parinti.
Educatia oferita in aceasta gradinita are in vedere finalitatile educatiei prescolare in general si ale pregatirii pentru scoala in special. Pentnl copiii care urmeaza sa treaca la nivel scolar, sunt prevazute activitati individuale, sarcini care solicita autonomia, perseverenta si folosirea motricitatii fine. Ei sunt indnimati sa foloseasca creator si sintetizator notiunile dobandite, astfel incat sa poata beneficia de egalitatea sanselor pentru accederea la urmatoarea treapta de invatamant.

[b:]II. ANTROPOLOGIA STEINERIANA CA BAZA A PEDAGOGIEI WALDORF[/b:]

Antropologia dezvoltata de filosoful si pedagogul austriac Rudolf Steiner (1862-1925) porneste de la premiza ca omul este o fiinta spirituala, aflata intr-un proces de patrundere treptata in realitatea societatii umane si care se leaga in faze distincte de evolutie personala de faptele de viata.
Cele trei elemente constitutive ale fiintei umane: trup, suflet si spirit se dezvolta diferentiat. In prima etapa este accentuata dezvoltarea fizica (aproximativ pana la 7 ani), prin activarea vointei, manifestata in joc si imitatie; in a doua etapa are loc in mod deosebit dezvoltarea sufleteasca — activarea simtirii (aproximativ de la 7 la 14 ani); a treia perioada vizeaza dezvoltarea spirituala- activarea gandirii independente (aproximativ pana la 21 de ani).
Ca urmare, in invatarea - formarea umana, accentul se va pune in mod diferentiat pe cele trei moduri de manifestare ale fiintei umane. Varsta prescolara este caracterizata, din acest punct de vedere, in primul rand prin activitate fizica, prin imitatie si joc. De aceea, aici este nevoie de un spatiu protejat, in care sa poata fi efectuate experiente definitorii pentru intreaga evolutie ulterioara a copilului.
Copilul nu este un mic adult Varsta copilariei este o forma specifica de existenta, cu trebuinte si posibilitati proprii. Principala caracteristica a copiilor mici este imensa lor deschidere spre ceea ce ii inconjoara. Ei asimileaza elementele din jurul lor fara rezistenta pe care o are un adult din experientele de viata, si intalnesc lumea cu o incredere nelimitata. Copiii percep in profunzime si componenta sufleteasca a mediului, reactionand cu intrega fiinta, prin gesturi si atitudini, pentru ca relatia pe care o are copilul mic cu lumea este bazata pe o incredere si o deschidere care nu vor mai fi regasite in nici un alt moment al vietii.
Imitatia este mai mult decat un simplu mijloc de copiere a gesturilor, a comportamentelor celor din jur sau de repetare a cuvintelor acestora. Ea atinge profunzimea starilor sufletesti, a gandurilor si atitudinilor umane. Prin aceasta, copilul isi modeleaza nemijlocit trupul si sufletul, dobandeste gestica si mimica adultilor din jur, ajungand chiar sa se identifice cognitiv cu acestia.
Fortele imitatiei se manifesta mai ales in joc, activitatea specifica acestei varste. Prin el, vointa copilului se orienteaza catre mediul inconjurator, pe care il transfonna cu ajutorul fanteziei, capacitatea esentiala a copilului, forta ce irabogateste jocul, tonifica si pune in miscare intreaga sa lume interioara.
Jucandu-se, copilul reflecta impresiile primite, remodelandu-le intr-un mod personal si dandu-le valentele necesare propriei dezvoltari. De aceea jocul trebuie sa fie liber. Prin joc se manifesta dorinta copilului de invatare si intelegere, de atasament sufletesc si de manifestare a posibilitatilor
Fiecare experienta are efect nemjjlocit asupra capacitatiJor fizice, sufletesti si spirituale aJe copilului, modelandu-l continuu, si de aceea si spatiul coloristic, de mobilier si modul de adresare din partea educatoarelor este necesar sa fie in deplina concordanta cu necesitatile acestei varste.

[b:]III. PRINCIPIILE PEDAGOGIEI PRESCOLARE WALDORF[/b:]

La varsta prescolara, pedagogia Waldorf se orienteaza dupa urmatoarele principii:
1. Copilul este o unitate de vointa - simtire - gandire.
2. Copilul este o fiinta. larg receptiva din punct de vedere senzorial.
3. Impresiile marcheaza fiinta copilului pana la nivelul formarii organelor interne si al proceselor sufletesti.
4. Imitatia si modelul caracterizeaza dernersul educational necesar acestei varste.
5. Procesele de crestere si cele de invatare au loc sub actiunea acelorasi forte.
6. Dezvoltarea cere timp. In educatie, o treapta se cladeste pe cea anterioara.
7. Ritmul si repetitia structureaza activitatile in gradinita Waldorf.
8. Pentru a optimiza procesul educativ si cognitiv, grupa de gradinita este compusa din copii de varste diferite.

[b:]IV. SCOPURILE ACTIVITATILOR IN GRADINITA WALDORF[/b:]

In intreaga activitate din grupa Waldorf se urmareste:
1. Dezvoltarea sanatoasa, armonioasa si plenara — in vointa, simtire, gandire - a copilului vazut ca individualitate in formare, prin crearea posibib\'tatii de afirmare a fortelor innascute din eL
2. Asigurarea premiselor dezvoltarii pentru intreaga viata a copilului
3. Crearea unui invelis, protector prin ambianta in care se desfasoara activitatile, prin oferirea unui mod de viata sanatos si prin modelul demn de urmat al educatoarei.
4. Realizarea unei sigurante interioare prin imprimarea obiceiurilor, ritmurilor si prin repetare.
5. Crearea unei comunitati educationale complexe prin organizarea grupei cu copii de varste diferite.
6. Realizarea unui mediu de activitati stimulatoare, cu sens, pomind de la nivelul realitatii imediate.
7. Oferirea de modele comportarnentale si de gandire, pe care copiii sa le poata imita pe baza motivatiei interioare, in functie de stadiul de dezvoltare la care se afla.
8. incurajarea cunoasterii, prin crearea de situatii pedagogice inedite.
9. Trezirea sentimentelor de iubire si respect pentru om si mediu.

[AlinaC]

V. PLANUL DE INVATAMANT
PENTRU NIVELUL PRE§COLAR - ALTERNATIVA EDUCATIONALA WALDORF (program normal si program prelungit)



Categorii de activitate Nr. de activitati / orar normal Nr. de activitati / orar prelungit


Joc liber 11 34
Joc ritmic. 5 5
Joc de degete 2 2

Basm. Teatru de masa si marionette. Joc cu roluri 5 5

Pictura 1 1

Desen 1 1
Modelaj 1 1

Lucru de mana 1 1
Gospodarit si gradinarit 1 1


Activitati extracurriculare:
-Euritmie
-Limba straina
-Flaut pentatonic
-Dansuri populare
-Confectionare de obiecte si jucarii din lana (vopsit, tors, pasla, tesut: traistute, covorase, paslarit)
Nota: Euritmia, limba straina si muzica la instrument (flautul pentatonic) vor fi predate de catre profesori de specialitate.

Compatibilitatea categoriilor de activitati Waldorf cu cele prevazute in planul de invatamant pentru nivelul prescolar clasic este evidentiata la capitolul VI, d.

[AlinaC]

METODOLOGIA DE APLICARE A PLANULUI DE INVATAMANT
1. Planul de invatamant pentru nivelul prescolar prezinta o abordare sistemica in vederea asigurarii continutatii in cadrul aceluiasj ciclu curricular, a interdependentei dintre disciplinele scolare si categoriile de activitati din invatamantul prescolar si, totodata, a deschiderii spre module optionale de instruire.
2. In grupele Waldorf sunt copii de varste diferite si se urmareste: treapta socializarii (3-5 ani), treapta pregatirii pentru scoala (5-6/7 ani).
3. In realizarea orarului se porneste de la activitatile propuse a se desfasura cu copiii in decursul unei saptamani, la care se adauga alte activitati extracurriculare, tinand cont de recomandarile din planul de invatamant.
4. Timpul afectat zilnic activitatilor cu copiii variaza in functie de tipul de program al gradinitei (program normal, program prelungit).
5. In medie, o activitate cu copiii dureaza 15-45 de minute. In functie de nivelul grupei, de particularitatile individuale ale copiilor din grupa, de continuturile si obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfasurarea acesteia. Asadar, se vor desfasura in general activitati de 15-20 de minute cu copiii cuprinsi in nivelul 3-5 ani si activitati de 30-35 de minute cu copiii cuprinti in nivelul 5-6/7 ani. In anumite situatii educatoarea poate recurge la activitati de 40-45 de minute, mai ales in cazul copiilor pregatiti pentru scoala (5-6/7 ani), dar numai atunci cand tema o permite si se constata disponibilitate din partea copiilor.
6. Formele principale de realizare a procesului instructiv-educativ in gradinita Waldorf sunt: jocul liber, jocul ritmic, jocul de degete, jocul cu roluri, jocul in aer liber, basmul. Numarul acestora este cuprins in tabelul ,,Planui de invatamant al activitatilor din gradinita Waldorf\".
7. Pentru copiii de 3-5 ani, in timpul jocurilor si al activitatilor desfasurate cu copiii, se va pune accent deosebit pe formarea deprinderii de socializare; copiii de 5-6/7 ani vor fi treptat pregatiti pentru scoala.
8. Jocul este activitatea fundamentala a copilului prescolar. El influenteaza intreaga conduita si prefigureaza personalitatea in plina formare a acestuia.
9. Jocurile si activitatile alese de copii ii ajuta sa se socializeze in mod progresiv, sa. se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural caruia ii apartin, in activitati matematice; le dezvolta limbajul, ii ajuta in dobandirea citit-scrisului.
10. Jocul liber si activitatile alese de copii se desfasoara pe grupuri mici si chiar individual. O buna organizare a spatiului salii de grupa in centre de interes ca: “magazin\", ,,camera papusilor\", ,,ferma de animale\", ,,personaje din povesti\", ,,constructii\" etc. conduc la o reusita a desfasurarii activitatilor alese de copii.
11. Specificul alternativei Waldorf:
-Jocul liber este ales de fiecare copii in functie de fantezia proprie.
-Jocul ritmic inglobeaza. educarea limbajului, cunoasterea mediului, activitati matematice, educatie fizica, muzica, educatie civica.
-Jocul de degete inglobeaza: educarea limbajului, cunoasterea mediului, activitati matematice, muzica.
-Jocul cu roluri pune copilul in situatia de a se transpune intr-un rol ales din proprie initiativa sau sugerat de educatoare, individual sau in grup; jocul cu roluri insumeaza educarea limbajului, cunoasterea mediului, educatia civica.
-Basmul sau teatrul de masa si marionete sunt prezente ca activitati in fiecare zi din saptamana, educatoarea fiind cea care stabileste tema basmului. Acesta insumeaza. educarea limbajului, cunoasterea mediului, activitati matematice, muzica, educatie civica.
12. Tinand cont de educatia interdisciplinara realizata in gradinita Waldorf, activitatile invatamantului prescolar clasic (educarea limbajului, activitatile matematice, cunoasterea mediului, educatia pentru societate, activitatile artistico-plastice, activitatile practice si elementele de activitate casnica, educatia fizica) se incorporeaza diferentiat in cadrul activitatilor specifice nivelului prescolar Waldorf (prin joc liber, joc ritmic, joc de degete, basm, teatrul de masa, teatrul de marionete, joc cu roluri, joc cu papusi, sarbatorile anului, activitati gospodaresti, gradinarit, jos in aer liber etc). Alte activitati comune desfasurate fie cu intreaga grupa, fie cu grupuri mici de copii, aduc in atentia copiilor teme de interes comun, necesare evolutiei acestora (muzica, desen, pictura, modelaj, lucru de mana etc.).
13. Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii urmaresc ocuparea timpului copiilor cu activitati utile, stimulative si interesante, in functie de aptitudinile individuale si de ritmul propriu de invatare.
14. In gradinitele cu orar prelungit, in perioada dupa-amiezii, copiii pot desfasura in cadrul jocului liber activitati interesante: activitati recreative si de relaxare, activitati de dezvoltare si exersare a aptitudinilor individuale, activitati recuperatorii (de invatare individuala).
15. Categoriile de activitati extracuriculare, in invatamantul prescolar Waldorf, sunt alese de catre
educatoare, de comun acord cu parintii.
16. Pentru categorii de activitati extracurriculare desfasurate de educatoare, aceasta va stabili continuturile, obiectivele si modalitatile de realizare in functie de: tipul de activitate aleasa, durata de timp pentru care a fost gandita, particularitatile individuale si de varsta ale copiilor.
17. Educatoarea are libertatea de a decide asupra activitatilor extracurriculare pe care doreste sa le faca,
luand in calcul atat posibilitatile copiilor din grupa, cat si posibilitatile proprii de realizare. In toate gradinitele, activitatea didactica a educatoarei se realizeaza timp de 5 ore pe zi pentru fiecare tura, respectiv 25 de ore pe saptamana.

[AlinaC]

[b:]VI PROCESUL EDUCATIV
a) EDUCATIA INTERDISCIPLINARA[/b:]
Invatarea copiilor se desfasoara pe intreg parcursul programului zilnic, prin toate activitatile gradinitei, spre diferenta de gradinita obisnuita, unde este compartimentata in unitati separate de studiu.
Astfel, putem da doua exemple de invatare interdisciplinara.
Matematica: Limbajul matematic se foloseste, de exemplu, la pregatirea mancarii si la as.ezarea mesei. Cantitatile, greutatea, masurarea, formele s.i numarul sunt insusite prin aspectele practice ale vietii de zi cu zi. De asemenea, sunt aplicate operatii precum: adunarea, scaderea, corespondenta obiectelor (de ex. nr. de scaune, nr. de farfurii, nr. de cani, nr. de pahare — la nr. de copii).
In jocul iiber cu obiectele naturale precum seminte, samburi, conuri de brad si scoici, acestea sunt.sortate, ordonate s. i numarate.
Limba matema: Limba matema se cultiva prin rostirea continuturilor lexicale din cadrul jocului ritmic. Acestea se repeta pe o anumita perioada, dand ocazia fixarii lor. Povestirea basmului face posibila dezvoltarea competentelor auditive, de exprimare corect gramaticala si de imbogatire a vocabularului.
Experienta lingvistica poate fi imbogatrta si prin invatarea unor versuri, cantece si jocuri in limbi straine, oferite optional copiilor aflati in ultimul an de gradinita.
Utilizarea constienta si atenta a limbii influenteaza dezvoltarea cognitiva, la fel cum cuvintele bine alese si sintaxa corecta promoveaza gindirea clara.
[b:]b) MIJLOACE DE INVATAMANT[/b:]
Gradinita Waldorf este astfel aranjata incat sa creeze o atmosfera care, pe de o parte, lasa libertate de manifestare copilului, iar pe de alta parte actioneaza armonios asupra lui prin forma si culoare.
Spatiul este organizat simplu, practic si estetic, astfel ca stimuleaza interesul copiilor pentru joc. Arhitectura adecvata: arcade, bolti, obiectele simple dar sugestive, mobilierul, culorile pastelate ofera copilului un invelis protector evitandu-se astfel o stimulare (vizuala) supradimensionata.
Sala de grupa este amenajata sugestiv, ca si gospodaria unei familii, unde muncile zilnice casnice (gatit, spalat, calcat, copt etc.) se desfasoara in prezenta copiilor. Aceste activitati se desfasoara intr-un spatiu special dotat cu: mas.ina de gatit, mobilier specific, vesela necesara etc.
In dotarea gradinitei intra de asemenea un mare numar de obiecte din materiale naturale, ce se folosesc nemijlocit la activitatile individuale sau in grup, si care sunt dispuse pe centre de interes in cadrul incaperii
Un spatiu rnare il ocupa camera papusilor, unde papusi simple din panza sau crcsetate din lana, cu fizionomia fetei doar sugerata stau asezate in patuturi sau la masuta.
Pentru copiii mai dinamici stau la indemana masinute, trenulete, tractoare din lemn si alte materiale pentru construit din lemn: crengi, butuci de diferite marimi si grosimi, radacini, pietre, scoarta de copac etc. stimulandu-i pentru a crea diferite situatii de joc.
Intr-un alt spatiu pot fi amplasate jucariile-animale din lemn, animalele tricotate sau confectionate din pasla de catre educatoare s parinti, care le pot sugera copiilor “ferma de animale\".
Pe rafturi stau cosuri impletite din nuiele cu diverse materiale adunate din natura: scoici, conuri de brad, castane, ghinde, seminte, pe care copiii le folosesc in jocuri libere sau dirijate.
La dispozitia copiilor stau cosulete cu ceracolor, pensule, acuarele, hartie, ceara de modelat, ata colorata, gherghef pentru tesut, lana netoarsa, margele din lemn. Instrumente precum ace, foarfece, cutit cu varf rotund si altele asemenea sunt utilizate numai sub indmmarea educatoarei. \"
Toate aceste spatii, impreuna cu mobilierul multifunctional, materiale textile din in, bumbac, matase, lana si stative din lemn sunt astfel amplasate incat copiii se pot autoservi oricand situatia o cere.
Un loc bine determinat in spatiul grupi il are masa anotimpurilor, unde schimbarile din natura si anotimpul respectiv, precum si anumite sarbatori din cursul anului, pot fi sugerate zilnic prin elemente precum: suprafe textile in culori specifice, papusi de masa confectionate din materiale naturale de catre educatoare, plante naturale, fructe, muschi, pietre etc.
Este mijlocul prin care copiluJ percepe si sesizeaza succesiunea anotimpurilor, a transformarilor specifice fiecaruia: mugurii care se desfac si infloresc pe crengile din vaze, frunzele uscate, fructele coapte, pietrele golase.
Activitatea cu copiii se desfasoara si dincolo de spatiul din clasa, in curtea de joc, unde se pot afla groapa cu nisip, toboganul, franghia pentru catarat, butuci, picioroange, corzi pentru sarit etc.
Cu acestea copiJul are ocazda sa-si cultive calitatile motrice: indemanare, forta, rezistenta, viteza, prin rners in diferite variante, alergare, tarare, catarare.
Toate mijloacele de invatamant puse la dispozitia copiilor ofera situatii de invatare permanent valorificate de educatoare, pentru o evolutie sanatoasa si armonioasa a copiiJlr.
[b:]c) RTMUL ACTIVITATILOR IN GRADINITA WALDORF[/b:]
Este recunoscuta de toate sistemele antropologjce corelatia stransa a ritmurilor biologice umane cu marile ritmuri diurne, lunare, anuale si cu cele conditionate de segmente specifice ale existentei: ritmurile de innoire a celulelor organismului, ritmurile organelor, ritmurile perioadelor de crize biografice. Bazandu-se pe aceasta cunoastere profunda a fiintei umane si a legaturilor indisolubile cu natura si cu universul, Rudolf Steiner si-a fundamentat sistemul pedagogic pe o respectare si o aplicare generala a ritmului in educatia armonioasa si sanatoasa a copilului.
La varsta prescolara, programul repetat periodic, pe durate determinate, poate contribui decisiv la cresterea sanatoasa si robusta a organismului uman. Acesta isi creeaza niste jaloane clare intre care isi desfasoara existenta, care pot avea efect pe toate planurile.
Programul saptamanal este astfel alcatuit, incat sa respecte aceasta ritmicitate. Zilele saptamanii sunt marcate prin culorile materialelor folosite pentru impodobirea gradinitei. Traditia i-a atribuit fiecarei planete o anumita culoare; fiecare zi, aflata sub patronajul unei planete, va fi insemnata prin culoarea acesteia: luni - Luna -indigo; marti - Marte - rosu; miercuri - Mercur - galben; joi - Jupiter - oranj; vineri - Venus - verde; sambata - Saturn - albastru; dinninica - Soare - alb.
Basmele, ca si poeziile, cantecele si jocul ritmic vor fi alese astfel, incat continutul lor imaginativ sa corespunda timpului calendaristic in care sunt spuse. Se vor distinge basmele de iarna de cele de primavara, de toamna sau de vara, astfel incat ele sa contribuie la armonizarea trairilor sufletesti ale copiilor cu ceea ce ce petrece in natura.
[b:]RTTMUL ANULUI[/b:]
Organizarea sarbatorilor este facuta dupa vechi traditii populare si culturale. Acestea sunt prelucrate de fiecare educatoare, adaptate specificului local si introduse ca elemente artistice si de continut in activitatea zilnica. Prin metodele folosite, educatoarea ii creeaza copilului o perceptie armonioasa si bogata a sarbatorilor, prin simturi si trairi proprii. Sarbatorile ocupa un rol important si in jocurile din timpul saptamanii, atat cele dirijate, cat si cele create de copii pe baza amintirilor.
In grupele Waldorf evenimentele cardinale ale anului calendaristic sunt marcate prin sarbatori: la echinoctiul de toamna se desfasoara Sarbatoarea Recoltei; la solstitiul de iama — sarbatoarea Craciunului; la echinoctiul de primavara — sarbatoarea de Paste; la solistitjiul de vara - Sarbatoarea Sanzienelor.
In afara de acestea se tin si urmatoarele serbari: a Piticilor (a Lampioanelor), a Sfantului Mihail, a Sfantului Nicolae, a Celor trei magi, a Camavalului, Inaltarii, a Rusaliilor.
Sarbatorirea evenimentelor de peste an, in derularea celor patru anotimpuri, este doar un aspect al rnodalitatii armonizarii ritmurilor proprii ale copiilor cu cele ale naturii. Ritmurile individuale sunt diferite si deci copiii pot fi ajutati sa-si gaseasca calea proprie de armonizare doar prin participarea nemijlocita. Atunci cand copilul canta sau asculta, el isi armonizeaza ritmul circulatiei sanguine cu cel al respiratiei si deci acest proces are un parcurs personalizat si diferentiat in functie de valentele si aptitudinile personale.
Trairea cursului anului prin sarbatorile din grupa Waldorf realizeaza o legatura permanenta intre copii si fortele naturii.

[b:]RITMUL SAPTAMANII[/b:]
In gradinita Waldorf se practica sistemul de predare in epoci, adica aceleasi continuturi sunt repetate pe o perioada de 2-3 saptamani. Acesta permite copilului sa parcurga intregul proces (invatare, repetare, verificare) prin care se familiarizeaza cu noile continuturi, le insoteste, le poate aprofunda prin exersare, apoi le interiorizeaza, ca mai tarziu sa le poata folosi.
Saptamana de saptamina educatoarea conduce copiii prin continuturile activitatilor, tinand cont de posibilitatile acestora de a parcurge intreaga epoca,
Pe durata unei epoci (2-3 saptamani) sunt stabilite activitati specifice pentru fiecare zi a saptamanii. Activitatea este repetata odata cu revenirea zilei corespunzatoare. De exemplu: .luni — pictura, marti - activitate practica, miercuri - modelaj, joi - euritmie, vineri – activitate gospodareasca.
De asemenea, fiecarei zile ii este atribuit de educatoare un anumit aliment, in functie de specificul local. Si prin trairea acestui ritm, copiii invata sa deosebeasca zilele saptamanii, succesiune si denumirea lor (de ex. lunea, activitatea dirijata este pictura, iar alimentul ales este orezul)

[b:]RITMUL ZILEI[/b:]
Si in alcatuirea programului zilnic este respectat ritmul specific al respiratiei, care presupune o inspiratie si o expiratie, adica altemanta dintre concentrare si relaxare. Alternarea activitatilor desfasurate cu intreaga grupa de copii, cu activitati desfasurate cu grupe mici si individual se prezinta astfel:
-Ziua incepe cu jocul liber unde copiii aleg activitatea pe care doresc sa o desfasoare, de ex.: in timp ce
educatoarea pregateste gustarea, unii copii pot sa o ajute, altii construiesc si/sau deseneaza (expiratie).
-Dupa strangerea jucariilor, cand fiecare lucru isi afla locul in spatiul sau din clasa si este din nou ordine, urmeaza
jocul ritmic, care se desfasoara cu intreaga grupa (inspiratie, concentrare).
-Spalatul pe maini este un scurt moment de relaxare (expiratie).
-Servirea mesei ii aduna pe copii si totul se desfasoara intr-o atmosfera de multumire si respect pentru mancare. Repetarea zilnica a ritualului servirii mesei creeaza copiilor un climat socio-afectiv familial, ceea ce duce la un comportament corect legal de cultura mesei.
-Strangerea si aranjarea veselei se face impreuna cu copiii, dupa care toti ies la jocul in curte. Acesta este un moment de destindere, relaxare, expiratie.
-Se revine in sala de grupa pentru ascultarea basmului, prilej de concentrare - inspiratie. Un basm se repeta. zilnic in timpul epocii (2-3 saptamani). Ritmul zilei este organizat diferit in functie de tipul gradinitei (cu program normal sau prelungit).
[b:]RITMUL ZILEI IN GRUPA WALDORF CU PROGRAM NORMAL[/b:]
Momentul: Dimineata
Activitatea:
1.
- Joc liber
- activitati: desen, pictura, modelaj, activitate gospodareasca, activitate practica
2.
- Ordine in sala de grupa
- Aranjarea mesei
3.
- Joc ritmic
- Joc de degete
4.
-Servirea gustarii
5.
-Jocuri si activitati in aer liber (dans, jocuri distractive)
6.
-Basm

[b:]RITMUL ZILEI IN GRUPA WALDORF CU PROGRAM PRELUNGIT[/b:]
Momentul: Dimineata
Activitatea:
1.
- Joc liber
- activitati: desen, pictura, modelaj, activitate gospodareasca, activitate practica
- pregatirea s i servirea micului dejun.
2.
- Ordine in sala de grupa
- Aranjarea mesei
3.
- Joc ritmic
- Joc de degete
4.
- Jocuri si activitati in aer liber
5.
-Basm
6.
-Pranz
Momentul: Dupa amiaza
7.
- Joc liber
- activitati alese

[b:]d) ACTIVITATILE IN GRADINITA WALDORF
1. JOCUL LIBER[/b:]
CONSIDERATII GENERALE
Prin joc, copilul percepe, intelege, invata. Jocul este initiat de copii, subiectul si actiunea sa se construiesc treptat prin transfigurarea realitatii in plan imaginar, copilul ajungand sa-si creeze o noua lume proprie.
Prin jocul liber, copilul invata sa cuprinda si sa cunoasca lumea actionand prin vointa de a imita, intr-un mod personal, potrivit particularitatilor de varsta si a fanteziei proprii..
Prin diversitatea materialului specific pus la dispozitia copilului, el are posibilitatea exersarii simturilor, de la finetea matasii, la asperitatea si ramnificarea radacinilor, de la transparenta si caldura lanai netoarse, la greutatea, densitatea si raceala pietrei, copilul traieste o continua experienta tactila.
Jocul liber in gradinita Waldorf este activitatea specifica varstei, care, prin interdisciplinaritatea sa, contribuie In mod eficient la educarea copiilor.
Obiectivele jocului liber sunt compatibile cu cele ale ivatamanrului clasic, unde se realizeaza prin:
activitati de cunoastere a mediului
activitati matematice
activitati de educare a limbajului
activitati practice si elemente de activitate casnica
activitati de educatie pentru societate
OBIECTIVE CADRU
• Transpunerea prin activitate proprie a impresiilor din mediul inconjurator, descoperirea insusirilor obiectelor, a proprietatilor, calitatilor materialelor folosite.
• Dezvoltarea unor trasaturi pozitive ale personalitatii prin acumularea si exersarea experientelor sociale. OBEECTIVE
A. Cognitiv
Prin jocul liber, copilul sa poata:
- sa transpuna prin activitate proprie impresiile din mediul inconjurator;
- sa descopere lumea;
- sa invete reguli;
- sa recunoasca si sa compare elemente ale mediului natural;
- sa descopere insusirile obiectelor, proprietatile, calitatile materialelor folosite pentru obtinerea acestora.
Prin joc, copilul isi insuseste elemente de limbaj matematic. Copilul poate:
- sa compare si sa masoare (obiecte, parti ale obiectelor);
- sa sorteze, sa grupeze, sa clasifice, sa ordoneze dupa criterii de: forma, marime, culoare, grosime, lungime, inltime, greutate, cantitate etc.;
- sa exerseze pozitii spatiale in relatie cu obiectele: sus-jos, fata-spate, pe-langa, sub-deasupra-dedesubt, inainte-inapoi etc.;
- sa exerseze operatii de: adaugare — alaturare (adunare), separare (scadere), distribuire (impartire), inmultire.
B. Afectiv-limbaj social
Copilul sa poata:
- sa comunice cu copiii cu care intra in relatii (de joc);
- sa acumuleze si sa. exerseze experiente sociale;
- sa-si dezvolte laturi ale personalitatii legate de trairile sociale: spirit colectiv, cooperare, intrajutorare, empatie, altruism, respect, responsabilitate;
- sa manifeste incredere si sinceritate fata de oamenii din jurul sau;
- sa-si puna in valoare fantezia, creand noi situatii de joc.
C. Volitiv
Copilul sa poata:
- sa imite gesturi, actiuni, comportamente, atitudini;
- sa actioneze din proprie initiativa, in mod liber fata de persoanele, obiectele din jur;
- sa-si dezvolte abilitatile manuale, motricitatea, finetea miscarilor in manuirea materialelor si a obiectelor;
- sa-si dezvolte precizia in miscare. CONTINUTURI
Jocul liber are ca sursa de inspiratie:
- viata cotidiana (familie, gradinita etc.)
- basmul
- serbarile din gradinita
- aniversarea zilei de nastere a copilului etc.
Jocul liber poate oferi simultan variate forme de activitate in care copilul se integreaza impreuna cu educatoarea:
- constructia unui vapor din mobilier si accesorii;
- taierea fructelor (legumelor) pentru o salata;
-jocul la ,,camera papusilor”
- modelaj;
- teatru de papusi etc
ACTIVITATI
In jocurile cu subiecte din viata cotidiana copilul sa poata:
- sa construiasca: case, vapoare, masini etc. din mobilier, material textil, butuci, crengi, carlige;
- sa imite activitati dintr-o gospodarie: spalat, calcat, gatit, menaj, ingrijirea copiilor etc.;
- sa respecte regulile pe care singuri si le stabilesc in joc;
- sa-si asume si sa se identifice cu rolul ales in joc.
JOCUL LIBER IN CURTE
Jocul liber in curte satisface nevoia necesara de miscare si favorizeaza dezvoltarea fizica armonioasa a copiilor.
OBEECTIVE SI CONTINUTURI Copilul sa poata:
- sa construiasca si sa foloseasca materiale din narura: apa, nisip, pamant (lut), piatra, lemn (crengi, radacini), materiale marunte, in mod creator creand situatii de joc in functie de anotimp;
- sa foloseasca unelte specifice activitatilor omului in curte, in gradina, la camp, in functie de anotimp;
- sa exerseze tipuri de mers, alergare, sarituri (lungime, adancime, inaltime), catarare, tarare;
- sa dobandeasca indemanare in coordonarea miscarilor prin: sarituri cu coarda, aruncarea si prinderea mingilor, a bulgarilor de zapada etc.;
- sa-si dezvolte echilibrul: sotron, rnsrs pe linie trasata, pe borduri de groapa cu nisip, mers pe picioroange, baJansare etc.);
- sa dobandeasca curaj si incredere in sine.
PLMBARILE
OBIECTIVE SI CONTINUTURI Copilul sa poata:
- sa exerseze si sa puna in practica reguli si norme de circulatie rutiera;
- sa observe evolutia plantelor, animalelor, insectelor — in toate anotimpurile;
- sa urmareasca si sa compare, pe parcursul anotimpurilor, transformarea elementelor din natura, din
punct de vedere al formei, culorii, marimii, asperitatii, duritatii etc.;
- sa observe, sa cunoasca fenomene ale naturii si efectele acestora in fiecare anotimp.